Trei proiecte de diploma – un demers alternativ
Proiectul a fost lansat in cadrul atelierului de anul 5 sub indrumarea profesorului dr.arh Dorin Stefan, arh.Dan Dinoiu, artistul Florin Tudor, arh.Adrian Arendt si arh Stefan Firimita.
Cele trei proiecte prezentate sunt un rezultat al acestui studiu continuat de autori ca proiecte de diploma .
Zona Timpuri noi contine toate elementele specific bucurestene: raul, mahalaua, blocuri comuniste, hale industriale dezafectate si astfel constituie un bun obiect de studiu relevant pentru intreg orasul avand potential de dezvoltare ca downtown.
Lectura sitului s-a facut pe doua planuri: unul obiectiv, prin studierea reglementarilor, planselor urbanistice, planselor istorice si unul subiectiv, dinamic, care exprima personalitatea fiecarui membru al echipei si care s-a reflectat asupra modului de lectura a spatiilor constituindu-se intr-un material ce concluzioneaza aceasta lectura: text, imagini, filme, schite.
Demersul se afla in contrast cu metoda uzuala, cea de elaborare a unui plan directiv general pe care se fac apoi insetii individuale. Restructurarea zonei trece printr-un process continuu de retesere a legaturilor atat intre memrii echipei cat si intre ei si mediul existent.
Acest process a functionat in cadrul unei structuri ce s-a autoreglat in functie de datele introduse pe parcurs in cadrul ei. S-a format o analogie intre reteaua sociala formata de membrii proiectului si reteaua urbana propusa peste zona Timpuri Noi. Proiectele s-au influentat reciproc, gesturile arhitecturale ale membrilor aflandu-se intr-o relatie de coroborare.
-autorii-
Adesea in foruri mai putin avizate sau chiar avizate, se pune intrebarea de ce nu avem, nu facem sau nu imprumutam un model de dezvoltare urbana pentru Bucuresti.
Bucurestiul are propriul model de dezvoltare urbana. Are un “A.D.N.”. Sa incercam sa-l identificam.
Exista continut in Bucuresti, modelul Bucuresti. Trebuie doar sa-l citim cu atentie si cu dedicatie.
Intuind “inlantuirea” spatiala urbana care a facut posibil Bucurestiul pana in anul 2000 , am putea sa construim, in “ochiurile” neconstruite sau cariate, in consens.
dorinSTEFAN
Dialoguri (pseudo) arhitecturale
Liberalul:
Cladirile, ca si oamenii, sunt sisteme cu comportament! dati-mi o pusca si o sa fac toate cladirile sa fuga!
Elodia:
“Scrierea oferă controlul asupra spatiului. Efectul imediat al scrierii este clădirea, orașul. Puterea de a da formă spatiului în scris naste puterea de a-l organiza arhitectural. Iar o dată ce mesajele pot fi transportate, urmează soseaua, armatele si impreriile. Astfel, imperiul lui Alexandru si cel al Cezarilor au fost sustinute, în esentă, de căile hârtiei.” – Marshall McLuhan
...asa că n-o să poti face clădirile să fugă, pentru că stii să scrii.
Liberalul:
Hm, …spre deosebire de kitul de instalare al orasului roman, bazat pe cardo si decumanus, la instalarea unui oras ca Bucurestiul s-a aplicat sistemul bataturii, cu orataniile lasate liber sa se aciueze care pe unde pot, dupa care s-au trasat gardurile, portile, strazile, a aparut popa si politistul. intai au fost niste gaini de gospodarie taraneasca, apoi au inceput sa vina si pasari mai de soi, pauni frantuzesti, ma rog…interventiile viitoare vor fi deci de doua feluri: inca un stol de pasari, sa revizoreze zestrea genetica ori cate un foc de arma, din cand in cand, intru agitarea spiritelor! utopiile nu sunt admise!!!
Elodia:
petit a) popa a apărut primul (ca să ajute orătăniile întru’ mântuire)
petit b) străzile nu sunt încă trasate, se lucrează (motiv pentru care politistii nu prea au de lucru)
petit c) păsările cu pene trebuie sortate si separate de cele fără pene
petit d) revigorarea parcului genetic e riscantă; solutia ar fi ciorile, fiind [ele] cele mai rezistente si vânjoase, dar atunci fazanii, ibisii, papagalii, etc. ar geme într-un tril: discriminare!
petit e) oare când bagă ăstia lebede că după atâta porc n-ar strica putină detoxifiere.
...
(n-am Uitat de Utopie)
text scurt, bazat pe: Universitatea in criza!, Voxpublica
in celelalte roluri:
Batatura: orasul bucuresti
Un foc de arma: dan dinoiu
Politistul: dorin stefan
Cei ca un stol: irina dragomir, bogdan ispas, bogdan chipara
Lebedele: generatiile viitoare
Dan Dinoiu
Experimentul ce reitereaza lupta pentru teritoriu de la inceputurile orasului in incercarea de a dezvolta o metoda de lucru mai “Bucuresteana”, pe un teritoriu ce contine asemenea unei sectiuni geologice toate straturile dezvoltarii orasului de la bojdeuci de pamant pana la blocuri comuniste, pereti cortina si alucobond .
Bogdan Ispas
Un exercitiu de negociere, colaborare, stapanire a ideilor preconcepute si a nervilor.
O situatie utopica in care forma si amplasarea obiectului de arhitectura este decisa in mod democratic. Toti membri stolului (atat asezati cat si in zbor) au drept de vot in ceea ce priveste soarta fiecaruia dintre ei.
Irina Dragomir
Complexitatea dezvoltarii unui oras ce nu a urmarit niciodata o planificare generala devine greu de observat. Pentru un proiect de revitalizare a unei zone din interiorul Bucurestiului trebuiesc definite totusi niste tensiuni directoare, tensiuni ce preiau si reorienteaza tensiunile puternice existente spre obiectivul urmarit. Anihilarea unor forte prezente deja, nu numai ca nu este dorita dar necesita si contraforte la fel de puternice pe care un singur proiect de arhitectura nu le poate genera.
Studiul acestor forte existente poate sta la baza unei serii de proiecte vector ce ofera o noua interpretare caracterului zonei folosind acelasi limbaj bucurestean.
Am considerat procesul de framantare si constanta negociere la nivel micro un mecanism generator pentru dezvoltarea urbana bucuresteana. Acest proces l-am transpus in cadrul echipei, care prin propria sa retea sociala similara ca dinamism, a reusit sa modeleze o noua retea de tensiuni. Desi aceasta noua retea nu are un caracter material in sit proiectele de arhitectura o sustin punctual prin natura spatiilor si functiuni.
Bogdan Chipara
Social mixer / migration HUB
1. Migratia
migratie ,s.f- Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populaţii de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare.
Europa absoarbe anual doua milioane de emigranti, conform cu lucrarea “EU migration policy: an A to Z ” intocmita de Hugo Bradley, cea mai mare rata raportata la numarul existent de locuitori comparativ cu restul continentelor. Emigrarea in continua crestere se inscrie in tendinta modiala. Costurile reduse de transport atrag muncitorii calificati si necalificati din tarile sarace catre cele mai bogate. Natiunile Unite anticipeaza pe baza tendintelor actuale ca numarul emigrantilor va creste cu 40% in urmatorii 40 de ani.
2. Globalizarea este termenul întrebuintat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul ca evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societatilor si problemelor din alte parti ale globului.
3. Demers
In contextul globalizarii, migratia catre orase devine o problema din ce in ce mai stridenta , numeroase orase confruntandu-se cu invazia populatiei din mediul rural si de peste hotare .
Proiectul isi propune elaborarea unei cladiri hibrid care sa vina in sprijinul imigrantilor . Aceasta va actiona asemenea unui mecanism de integrare a acestora in oras, atat prin functiunile continute cat si prin programul institutional . Cladirea va avea in componenta sa locuinte in care imigrantii vor putea sta pe o perioada determinata , perioada necesara integrarii in noua societate. Pe langa caracterul rezidential cladirea va avea si un puternic caracter educational prin atelierele ce vor gazdui cursuri de calificare profesionala si abilitati lingvistice . La ultimul etaj se afla sala de sport- ce are menirea de a atrage oamenii din zona (pe fondul lipsei de terenuri destinate activitatiilor sportive), de la blocurile de peste garla si de la cladirile de birouri , spre a se intalnii cu noii locatari ai orasului , sportul fiind un mijloc de comunicare universal.
Doua tipuri de spatii definesc mecanismul interior al cladirii :
Micro shared spaces- au rolul de a creea comunitati in interiorul cladirii prin intermediul “living-urilor comune” spatii centrale amplasate pe fiecare etaj ce contine cazare .
Macro shared space- actioneaza la nivelul orasului ,are rolul de a lega atat intre ele comunitatile din cladire cat si cu mare comunitate a orasului , spatiul reprezentativ fiind sala de sport de la ultimul etaj cu un grad mare de vizibilitate si puternic conectata la infrastructura orasului .
Punctul de fuga al proiectului este de a prevenii fenomenele negative ale migratiei: marginalizarea si “ghetto-izarea”.
